Sunt unii care spun că a vedea înseamnă a crede. Eu vă spun că a crede înseamnă a vedea.
Neale Donald Walsch
Stătea chiar în fața mea, deborda de energie și poftă de viață, A., o tânără care aparent nu avea nicio problemă. Mi-a transmis și mie din bucuria ei, chiar dacă ea purta în sufletul ei o mare durere. La început, nu mi-am dat seama că fetița este oarbă. Privea atât de frumos spre geamul compartimentului în care ne aflam, zâmbea ca și cum ar fi putut privi acei fulgi de care eu vorbeam, fără să știu că ea nu poate să-i vadă. M-am simțit atât de impresionată de sufletul ei de copil! M-a făcut să mă gândesc la cât de mare este această minune, de a vedea, de a putea privi tot ce ne înconjoară.
Ulterior, aflasem că ea a văzut cu unul dintre ochi, până când un medic a făcut o mare greșeală în timpul unei operații, lăsând-o practic și fără cel cu care ea putea să vadă. Dar ea vorbea despre el cu calm, spunea că o sa vadă în curând cu celălalt ochi, cu care nu a văzut niciodată lumina zilei. Vorbea ca un om mare, puternic, stăpân pe situație. M-a pus din nou pe gânduri… cum poate? Cum trăiește așa? La un moment dat am încercat să stau cu un ochi închis și unul deschis să văd cum era ea când putea să vadă.. ei bine, nu am cum să îmi dau seama ce simțea ea, dar cu siguranță m-a speriat un asemenea gând. Apoi am încercat să stau cu amandoi ochii închiși, mă prefăceam că dorm, dar eu de fapt încercam să înțeleg cum se ghidează ea atât de bine, cum simte totul în jurul ei. Dacă nu îți spunea chiar ea, nu aveai cum să îți dai seama că nu vede. Se comporta cu naturalețe, știa unde stă pe locul ei în compartiment, se uita la tine când vorbeai cu ea, gesticula, explica frumos ca un pedagog răbdător tot ce face, cât de mult se străduiește să facă orice ca să mai poată să vadă o dată.
În tot acest timp, mă năpădeau lacrimile de înduioșată ce eram, mă gândeam ce bine că nu ma vede așa plângăcioasă! Eu privesc cerul, văd tot ce e în jurul meu, mă bucur de tot ce mă înconjoară… am mulțumit eu oare în fiecare zi pentru acest dar pe care l-am primit? Le-am mulțumit ochilor mei că mă ajută tot timpul? Uneori, nu. Dar această întâlnire cu A. m-a făcut să realizez ce norocoasă sunt, cât de fericită ar trebui să fiu! De ce nu sunt? Poate că mă gândesc prea mult la ce nu este așa cum imi doresc. Dar de azi înainte o să privesc mai mult la ceea ce am, o să mă bucur pentru toate darurile pe care le-am primit, o să Îl mulțumesc în fiecare zi pentru tot ce mi-a dat..
Ce binecuvântare este să vezi! Te-ai gândit vreodată cum ar fi dacă nu ai mai vedea? Dacă faci un exercițiu de câteva minute să vezi cum te descurci ca și nevăzător, vei înțelege la ce mă refer. Vei vedea și tu cât de greu poate fi să vezi totul întunecat, fără pic de lumină, fără o rază de soare, neant total. Acum descarcă-te, analizează și dă-ți seama cât de norocos ești că poți citi în acest moment!
Aș vrea să am curajul ei, cât de mult o admir pentru persoana care a devenit în pofida faptului că nu vede nimic! Ea este un exemplu pentru mine, dacă ea este mulțumită și încrezătoare atunci și eu pot să fiu. Ea simte totul în jurul ei, are o prezență specială, se aranjează singură, se îmbracă singură, își butonează telefonul ca și cum ar vedea tot ce scrie pe el, privirea ei este plină de speranță, hotărâre și determinare. Mi-a povestit mai multe lucruri, am avut câteva ore bune la dispoziție, aș putea să scriu despre ea nenumărate pagini pentru a vă exemplifica o persoană incredibilă, în ciuda vârstei de 17 ani. Pentru mine va rămâne mereu un exemplu, atunci când voi simți că nu pot face ceva, o să mă gândesc la A., atunci când voi privi spre cer, o să admir din tot sufletul ceea ce pot să văd și o să mă rog în același timp pentru ea ca să-și poată recupera văzul. De acum înainte, nu va fi nicio zi în care să nu mulțumesc pentru tot ceea ce am și ceea ce sunt eu ca persoană. V-am povestit această întâlnire plină de compasiune pentru a da încă un exemplu că se poate, că tu poți face ceea ce îți dorești, trebuie doar să găsești înăuntrul tău acea forță pe care o ai, trebuie să lupți și să ții mereu capul sus! Dacă ea poate, și tu poți!
Nu este momentul să te gândești la ceea ce nu ai. Gândește-te la ce poți face cu ceea ce ai.
Ernest Hemingway