Cum am putea rămâne indiferenți în fața durerii, în fața jertfei atâtor tineri, în fața realității dure în care trăim? Ce se află oare în sufletul unei mame când copilul ei o sună și-i spune să vină, că este ars tot, dar să nu plângă, pentru că el luptă să trăiască..? Simplul gând îmi provoacă un cutremur înăuntrul meu, sufletul mi se strânge, nu știu ce aș face într-o asemenea situație și nu doresc nimănui, dar, vrem nu vrem, lucruri de genul acesta se întâmplă. Ei au avut nenorocul să se afle acolo, când putea fi oricare din noi, oriunde ne-am fi aflat vineri seara. O prietenă de a mea urma să meargă acolo vineri, dar a mers cu niște colege la un suc înainte de a merge la concertul respectiv. De data asta, a ocolit-o pericolul sau chiar moartea, așa a fost să fie.
Poate uneori ne distram pe seama părinților noștri care nu adormeau și stăteau treji până ce ajungeam acasă, dar în momentul în care o să fim și noi la rândul nostru părinți, o să simțim ceea ce au simțit și ei, grija, dragostea nemărginită, o să facem eforturi pentru copiii noștri și o să îi punem pe primul plan, siguranța lor va fi primordială. Mama mereu îmi zicea când se întâmpla ceva sau când ajungeam acasă puțin mai târziu decât ar fi trebuit că: ” Numai mamă să nu fii, să te gândești la copilul tău că poate a pățit ceva, nu a ajuns acasă la timp, unde este și ce face..! Nu știi cum am stat eu și te-am așteptat și cu câte griji! ” Așa e, nu știam, dar știam că ea mă așteaptă, că mă sună să vadă dacă sunt bine, nu doarme până ce nu știe sigur că eu sunt deja în pat. Asta e dragostea necondiționată.
Mă gândesc cu regret nespus la sufletele părinților acelor tineri care s-au stins vineri, precum și la cei care se află pe patul de spital, și se zbat între viață și moarte. În aceste clipe atât de grele, să fim uniți, să ajutăm fiecare cu ce putem, să ne rugăm pentru sufletele celor care au plecat și să nu uităm de sacrificiile celor care și-au pierdut viața salvând alte vieți, acesta este gestul suprem de dragoste față de semenii noștri. Este un semnal de alarmă ceea ce s-a întâmplat, ni s-a atras atenția asupra celor care ne conduc, a celor care o fac greșit însă. Noi, împreună putem schimba asta, putem să facem totul dacă vom fi uniți pentru binele nostru, al tuturor.