Iartă-mă că de multe ori nu te ascult, te las să te doară și par nepăsătoare la nenumăratele tale strigări. Tu ești atât de încrezătoare uneori, încât mi-e musai să te dezamăgesc. Tu ești atât de bună.. și nu vezi răutatea din ochii unor oameni așa cum o văd eu.

Te-am rupt în bucăți de atâtea ori, fără să știu că vei ajunge din nou la fel sau chiar mai puternică decât erai. Dac-ai putea gândi sunt curioasă ce mi-ai spune. Dar tu îmi spui doar prin bătăile tale ce simți. Tu mă știi atât de bine..! știi exact când mi se taie răsuflarea, când sufăr sau mă bucur, când iubesc atât de tare încât mă străpungi în piept.

Îți mulțumesc că ești atât de puternică și nu mă lași să ma las doborâtă. Îți mulțumesc că nu urăști și nici nu porți pică. Ai trecut prin prea multe emoții și trăiri, dar pari neschimbată. Îți mulțumesc că îmi dai semnale când cunosc alți oameni, că mă testezi, că mă ajuți să-mi dau seama de calitatea altora.

Tu nu te lași impresionată de exterior, tu ai capacități extreme, tu ai o sensibilitate anume, tu știi să recunoști de departe o inimă bună. Și nu m-ai lăsat să trec nepăsătoare pe lângă inimile bune, ba chiar ai bătut mai tare și mai tare ca să-mi atragi atenția. Dar când ai simțit răutate, fățărnicie, furie, oameni toxici….ai fost prea calmă, neimpresionată. Tu nu de asta ai nevoie. În schimb, te impresionează tot ce e frumos și extrem de simplu.

Rămâi la fel! N-aș vrea să te schimbi, că ne-nțelegem tare bine noi două. Nu te lăsa cuprinsă de suferință, de spaime, frici și alte lucruri. Tu fii așa cum ești tu, și iubește totul în jurul tău așa cum numai tu știi J și iartă-i pe cei mulți care te-au dezamăgit sau te-au rănit.

Nu știu cât poți duce, și nici nu cred că aș putea să măsor puterile tale sau limitele. Ești minunată!