Totul este temporar. Ciudat, nu? Cum avem impresia că niciodată nu ni s-ar putea întâmpla chiar nouă ceva.. Viața nu e corectă. Depinde din ce punct o privim. Ce e corect pentru mine poate nu e și ceea ce îmi doresc. Familia contează mai mult decât prietenii. Clar! Ceilalți te tratează exact cum te
Author: aac
Cică nu le poți avea pe toate. Dar dacă totuși poți?
Când spun pe toate, mă refer la toate care contează pentru mine. Nu am cum să știu ce inseamnă “să le ai pe toate” pentru tine. Bineînțeles că nu le putem avea pe toate, pentru că dacă le-am avea.. nu am mai face nimic, nu am mișca un deget ca să obținem ceva. Dar, dacă
Capcana comparației
Încă de la prima oară când ne plângem la masă că felia de desert a fratelui e mai mare, ne uităm în stânga și în dreapta și ne comparăm în orice cu cei din jur. Câtedată ne simțim cei mai tari- ce am eu e mai bun, mai frumos, mai deosebit. Acest joc al comparațiilor
Îmi spui să nu fiu trist pentru că altcineva e și mai trist. Să nu fiu nici fericit doar pentru că cineva e și mai fericit?
Când cineva îți spune să nu fii trist pentru că cineva undeva este mult mai trist decât tine e ca și cum ți-ar spune atunci când ești fericit că întotdeauna e cineva și mai fericit decât tine.. De ce ne pricepem noi atât de bine să le spunem oamenilor cum și ce simt ei? De
Ei spun că nu poți. Părerea ta care e?
Ce simți atunci când cineva te subestimează și nu crede că ai putea să faci un lucru? Mi-ar plăcea ca răspunsul să fie: nu contează ce cred ei atâta timp cât eu cred în mine și știu ce pot. Dar, oricum am lua-o, ne afectează într-o mică-mare măsură ce cred ceilalți despre capacitățile noastre. Ei
Strălucire de moment
Prin fața ochilor îmi trec momente: Momente în care am tăcut când trebuia sa strig, Momente în care am strigat .. dar trebuia sa tac! Un altul în care am renunțat la tot pentru nimic. Și mai sunt… Momente în care am râs în timp ce plângeam Și momente în care am plâns de bucurie
Lasă-i pe oameni să te iubească pentru cum ești tu cu adevărat, și nu pentru cum ar vrea ei să fii.
Știi ce și cât îți dorești cu adevărat? Știi să spui stop atunci când e cazul? Știi când ți-a ajuns și oricât de mult și-ar dori o parte din tine să rămâi, toate celelalte îți spun că e gata? Fii puternic și cu băgare de seamă când destul e destul. Asumă-ți, vorbește, refuză să-i lași
Oare.. nu vrem prea mult?
Ne place să interpretăm. Ne place să avem dreptate. Ne place să cosmetizăm ceea ce ni se spune. Valabil și pentru ceea ce spunem. Vrem totul în favoarea noastră.. Vrem și asta, vrem și cealaltă De toate vrem! Și totuși ce sau cât dăm? Cât de departe mergem pentru ceva ce ne dorim? Sau la
Azi? Azi îmi mulțumesc mie.
Cred ca am ajuns în punctul în care nu sunt ușor de impresionat, știu ce pot și mai știu că am încredere în mine. Azi vreau să-mi mulțumesc: – pentru că nu am renunțat – pentru că am crezut în mine și în forțele mele – pentru că mereu am dat mai mult decât am
Nu mă studia! N-o să treci examenul..
În momentul în care privesc o persoană, câteodată îmi vine să o asemăn cu o carte. Am văzut cărți la care doar coperta era…hmm, interesantă sau țipătoare sau îmi atrăgea atenția. Acestea de obicei nu conțineau multe pagini. Bine a zis cine a zis ca: poți fi drăguț primele 15 minute dar după aceea ar